|
|
Opis:
După vizitarea Căldării Bâlea am pornit pe jos spre Cascada Bâlea. Ne-a luat 4 ore deoarece am stat mult pe drum să face fotografii și să admirăm natura. În mod normal este traseu marcat dar noi am mers pe scurtături și pe unde am considerat că este mai sigur din perspectiva avalanșelor. Când aveam neclarități studiam traseul pe aplicația de mobil. Am avut parte de un timp deosebit, însorit și relaitv călduros, cu temperatura în jur de zero grade Celsius. Dacă la lac zăpada era înghțată, pe măsură ce am coborât sub 2000m aceasta s-a muiat puțin. La început am coborât prudent, apoi am ajuns în căldarea de la 1700m unde zăpada avea cam 30 cm și era parțial înhețată. Am identificat urmele Transfăgărășanului și am constatat că nu era pericol de avalașă pe această porțiune deoarece zăpada alunecase sau se topise pe creste! Totul a fost ok până când am ajuns la porțiunea unde se trece pe stânga văii pentru a coborî la cascadă, prin pădure, pe o pantă abruptă traversată de 2 vâlcele foarte abrupte. Acolo am văzut câteva vâlcele periculoase cu risc de avalanșă și am decis să mergem pe traseul drumului, care ocolea dar părea mai sigur. A fost un sentiment deosebit, ne simțeam copleșiți de măreția munților care ne înconjurau! La un moment dat am auzit ceva tunete și am observat pe versantul stâng o alunecare de ... pietre cu zăpadă! Venea de la peste 2000m și merge până jos la 1300m , intersectând traseul turistic. Ne-am felicitat că nu am ales acel traseu și am continuat coborârea pe drum cu emoții deorace pe marginea drumului erau bolovani uriași căzuți iar deasupra noastră se vedeau stânci instabile care ne amenințau! După 4 ore am ajuns la cascadă, unde ne-am schimbat și am plecat acasă! A fost o experiență de neuitat care ne-a reamintit ce mici și neputincioși suntem în fața măreției naturii. Seara eram in oraș, bucuroși de așa drumeție! Îți multumesc Ionuț pentru însoțire!
|